Ionela Mates

Articolul Ionelei poate fi vizualizat aici.

Dodea Marcel

Pamantul pentru o zi

Am mai facut o rotatie in jurul axei mele. E dimineata! Deschid geamurile sa intre aer curat. Cîhh! Nu se vede nici la o jumatate de meridian de atata smog, daramite pana la greenwich. De curiozitate am stat sa numar cate autoturisme pornesc intr-o jumatate de ora. Candva erau cu sot si fara sot. Azi, si sotul si sotia e fiecare cu teava lui de esapament. Sotii sunt mai smecheri, dau jos partea cu catalizatorul (sa nu se sparga), si o remonteaza cand merg la verificarea tehnica. Si la Policlinica, ca ala micu are astm. Auuu, am avut o alunecare de teren, am o vanataie cat jumatate jungla Americii de Sud. O sa pun putina gheata de la Polul Nord. Unde-i banchiza? Aha, se indreapta catre Piata San Marco care in curand se va vizita cu submarinul. E ora la care pamantenii iau micul dejun. Cum de unde stiu? Miroase a ochiuri prajite iar in canalizare se toarna uleiul ramas. In curand o sa o luam pe ulei. Serios! Abia astept seara sa ma culc. E Craciunul? In 29 noiembrie? Mamaa, ce feerie de lumini. Centralele atomo-electrice lucreza din plin, pacat ca bate vantul frunzele degeaba si Soarele vede mai mult panouri publicitare decat solare. Oricum pe 1 Decembrie subscriu la Abolirea pedepsei cu moartea. Inclusiv a mea, a Pamantului.

Articolul il gasiti pe acest blog.

Mara Alexandru-Robert

Mesaj catre omenire

Bună! Mă numesc Pământ! Probabil ai auzit de mine. Am mai multe nume: Pământ, Terra, mama natură, planetă, corp ceresc. În Univers, sunt doar un corp ceresc între milioane altele; în Sistemul Solar sunt o planetă, însa pentru tine sunt “casă”. De 4500 de milioane de ani, atunci când am zărit pentru prima dată Universul, formată doar din “praf de stele”, m-am simţit privilegiată. Mi-am promis că o să supravieţuiesc şi o să îmbogăţesc tainele infinitului. Drumul până în prezent a fost unul greu, dificil; am avut parte atât de evenimente fericite, cât şi de numeroase dezastre şi calamităţi. Am supravieţuit Epocii de gheaţă, impactului cu asteroizi şi comete, ştiind că eforturile mele vor fi răsplătite

Continuarea articolului o puteți găsi aici.

Irina Negrila

Draga fiinta a acestui Pamant,

Iti scriu aceste randuri, desi poate ti se va parea ciudat. Cum, Planeta Pamant are ceva de spus? Planeta Pamant are o voce, ganduri, idei pe care vrea sa le transmita? Da, eu, Planeta Pamant, comunic cu fiecare dintre voi, in fiecare zi. M-ati auzit pana acum, va intreb, ati incercat sa ma intelegeti si sa fiti atenti? Ma cunoasteti oare cu adevarat?

Haideti sa ma prezint putin pentru ca de-a lungul anilor, ati avut diverse pareri despre mine sau nici nu v-ati gandit ca exist si ca am un rost sa fiu asa cum sunt. Eu sunt un intreg in continua schimbare. Privita din afara, sunt interesanta si deosebita pentru ca nu ma aseman cu nimic altceva din Univers. Ceea ce ma face cu adevarat speciala si in acelasi timp, ma afecteaza cel mai mult sunteti voi, fiecare fiinta din orice coltisor al acestei case mari pe care voi o numiti ‘lume’. Da, eu exist si sunt asa cum ma vedeti datorita fiecaruia dintre voi si datorita fiecarui gest.

Stiu ca in ultima vreme v-ati intors privirea spre ceea ce e in neregula cu imaginea mea si v-ati dat seama ca sunt bolnava; faptele au consecinte si daca nu sunteti atenti, se pot intoarce impotriva voastra. Sa nu credeti ca ma razbun pe voi, eu tin la fiecare dintre voi si de aceea, imi gasesc mereu puterea de a merge inainte si de a ma reface continuu. Numai ca nu am puterea sa imi revin intr-o noapte, am nevoie de timp, de obicei de mai mult timp decat va trebuie voua sa ma afectati in mod negativ.

Continuarea aici.

Szabo Tamas

Szabo Tamas ne-a trimis un filmuleț ca răspuns la întrebarea noatră. Îl puteți urmări aici.

Chimu Alexandru

Eu sunt cel care permite ca soarele să vă încălzească trupul. Eu sunt vântul care vă foşneşte prin păr. Eu sunt ploaia care dansează pe faţa voastră. Eu sunt parfumul florilor în aer şi eu sunt florile care-şi trimit mirosul pretu-tindeni. Eu sunt aerul care poartă parfumul. Eu sunt cel care dintotdeauna a oferit totul şi nu a cerut în schimb nimic mai mult decât respect şi cumpătare.
Dar voi cine sunteţi? Oamenilor, cunoaşteţi-vă pe voi înşivă! Vedeţi-vă greşelile! Credinţa voastră oarbă în supremaţie şi dominare v-a dus pe un drum înfundat. Aţi simţit foarte aspru consecinţele distrugerii echilibrului meu, v-aţi văzut liniştea şi siguranţa distruse de propria voastră lăcomie şi tot mai manifestaţi acelaşi comportament care v-a adus nefericire.

Continuarea articolului inscris in concurs il gasiti pe blogul concurentului.

Mihai Zota

Acasa…
Tremur…
Tremur la gandul ca cei mai frumosi, cei mai iubiti si mai privilegiati dintre copiii mei s-au transformat in monstri.
Au rupt in bucati tot ce le-am oferit, au incalcat orice lege, s-au animalizat. De fapt, nici un animal n-ar putea face ceea ce au facut ei. Nici o fiinta care inca mai pastreaza in ADN legatura cu Originea nu poate face in mod voit ce au facut ei. Au calcat cu buldozerele moralitatea, si-au exploatat si omorat fratii si parintii doar pentru a avea in plus niste foi de hartie facute chiar din miliardele de copaci pe care le-au defrisat, ignorand faptul ca smulg de pe mine hrana ce i-a tinut in viata milioane de ani.

Continuarea articolului o puteți citi aici.

Vasilescu Ana Maria

Azi eu sunt Pamantul

Indiferenta voastra ma distruge in fiecare zi. Eu v-am pus la dispozitie toate resursele mele, am crezut ca daca vi le ofer cu drag, o sa aveti grija de ele. Eu v-am oferit casa, v-am oferit si masa si apa si aer. Tot ce vroiati, aveati. Acum sunt slabita, sunt epuizata. Si toate astea din cauza voastra. Da, ai inteles bine, din cauza voastra. Multe animale au disparut, am zis ca evolutia a facut ca ele sa dispara, macar de cele care au ramas vreau sa aveti grija. Apa, aerul, solul este poluat. Stiti bine ca nu era asa. E timpul ca si voi sa faceti ceva ca sa indreptati lucrurile.

Continuarea articolului puteți citi aici.

Marius Bârsan

Pământ sunt şi Pământ am fost „dintotdeauna”. Dar – oare – voi rămâne Pământ şi de acum înainte?

În urmă cu 4 milioane de ani ai apărut tu, omule. La început ai fost „timid” şi deloc invaziv pentru mine. Apoi te-ai dezvoltat, tot mai mult şi mai mult, şi – fără a ţine seama de mine, crezând că am resurse inepuizabile – mi-ai stors energia şi m-ai ostenit ca pe un sclav.

Iniţial îmi era bine. Aveam ape curate, păduri suficiente, strat protector de ozon… Ai aruncat şi continui să arunci materiale plastice în râurile şi în oceanele mele, ai început să produci mai mult decât ai nevoie, mi-ai tăiat pădurile şi – astfel – am ajuns la limită. Nu mai am forţa de a reduce furtunile, nu mai am puterea de a opri uraganele.

Continuarea articolului o puteți citi aici.

Alina Tudose

Declaraţie de iubire

Îmi place să te privesc şi să te simt. Îmi place, cel mai mult, să te ating. Îţi beau lacrimile ca cel mai dulce izvor şi tremur când râzi…şi mă-nfior. Te-am îndrăgit ca pe-un copil şi-apoi ca pe-o iubită…te-am iubit.

Continuarea articolului o puteți vedea aici.